Undeva în primăvara acestui an primeam o invitație prin intermediul lui Mihai LA/YO6SM: aceea de a fi instructor de SOTA pentru un grup de tineri de la Radioclubul școlar YO6KGS din comuna Râciu, jud. Mureș. Ideea mi s-a părut a fi inedită pentru peisajul radioamatorismului din YO, deși cursuri de SOTA mai făcusem în trecut în diverse ocazii. Dar a face un astfel de curs ”la locul faptei” cum se spune, adică pe munte și în imediata apropiere a unor vârfuri SOTA unde se puteau pune în aplicare cele învățate, mi s-a părut o idee grozavă și prin urmare am acceptat aproape imediat propunerea. În săptămânile care au urmat am luat legătura direct cu organizatorul taberei școlare, Adrian YO5IA, pe care nu-l cunoscusem anterior și cu care am discutat toate aspectele unei astfel de inițiative. Adrian este un radioamator familiarizat cu muntele, prin urmare marea majoritate a detaliilor importante într-o astfel de întreprindere erau deja luate în calcul. Cabana turistică de la Piatra Singuratică ne aștepta pentru a ne găzdui câteva zile într-un decor ca în povești. Era timpul ca Asociația Radioclubul României să își continue încă o dată misiunea de a dezvolta radioamatorismul, așa cum și-a asumat încă de la început.

Prin urmare, duminică 11 august am plecat din Timișoara pe la ora 01:30 a.m. cu destinația inițială Târgu Mureș, ca să profit de răcoarea nopții și de traficul redus de pe șosele. Aveam să fac cea mai rapidă cursă pe traseul ăsta, în 4 ore și jumătate eram la destinație deși am mers mai mult la pas de plimbare. Trăiască autostrăzile! După 2 ore de somn iepuresc l-am luat la primele ore ale dimineții pe Mihai și pe fiica lui din Târgu Mureș și am plecat către Bălan, jud. Harghita unde aveam să lăsăm mașinile pentru perioada taberei. Ne-am făcut aprovizionarea cu mâncare de la magazinele din Bălan, mâncare pe care aveam să o cărăm împreună cu hainele și echipamentele radio în rucsaci până sus la cabană. Din păcate, Piatra Singuratică este un loc destul de izolat de traseele auto, așa că deplasarea noastră a trebuit gândită în așa fel încât să cărăm cu noi strictul necesar. Acolo se poate ajunge doar pe jos iar aprovizionarea cabanei se face exclusiv pe cai sau măgari.

La baza muntelui ne-am întâlnit cu echipa de la YO6KGS pe care i-am cunoscut cu această ocazie și am plecat împreună la primele ore ale după-amiezei într-o ascensiune de creastă de cca. 4km lungime și 600m diferență de nivel, nu tocmai ușoară ținând cont și de cele cca. 20 kg din rucsac. Am abordat versiunea ușoară de deplasare, cu pauze dese, ținând cont de efortul pe care trebuiau să-l facă cei tineri. Norocul nostru a fost că majoritatea traseului se derulează prin pădure, deci soarele nu a fost neapărat o problemă adăugată la dificultatea ascensiunii. Pe la ora 18 aveam să ajungem în sfârșit la cabana de sub Piatra Singuratică, unde eram așteptați de familia care gestionează acest loc turistic în foarte bune condiții.

După o pauză de refacere și după ce ne-am instalat confortabil, echipa de radioamatori a început să instaleze o parte a echipamentului radio ce va rămâne permanent la cabană. Trei antene au fost instalate cu această ocazie, o verticală Ground Plane pentru banda de 40m, un dipol full-size pentru banda de 80m și o verticală pentru banda de 6m care urmărea să testeze eventuale condiții favorabile având în vedere că ne aflam în plină perioadă de manifestare a roiului de meteori numit Perseide. Apoi am organizat lecția introductivă de SOTA, întrucât a doua zi de dimineață urma să plecăm în prima activare a taberei, vârful Ecem, cunoscut ca și Hășmașul Mic, cu referențialul SOTA YO/EC-078. Am descoperit cu această ocazie un grup de tineri radioamatori remarcabili prin bunul simț, echilibrul și comportamentul impecabil pe care l-au avut pe toată perioada taberei. Îi felicit atât pe părinții lor cât și pe profesori că au reușit o astfel de educație într-o țară în care pare că ne-am pierdut cu totul valorile morale. Chiar și unii dintre radioamatori… Dintre cei 16 tineri participanți la tabără am aflat că 12 sunt deja autorizați și au indicative, prin urmare calea către aplicațiile practice în activare îmi era deschisă. Am descifrat pe parcursul unei ore petrecută în fața cabanei principiile și noțiunile de bază în SOTA. Apoi am trecut la o cină frugală din ceea ce adusesem în rucsace. Zilele următoare urma să ne organizăm mult mai bine la acest capitol. Prima seară s-a încheiat relativ repede în căutarea odihnei după un drum lung început cu aproape 24 ore înainte.

Este momentul să vă spun că s-au adunat atât de multe poze de la acest eveniment, încât acest articol se va transforma de acum înainte într-un fel de fotoreportaj. Mi-a fost greu să fac o selecție de imagini, dar sper că le-am ales pe cele mai sugestive.

Dimineața zilei de luni, 12 august, a debutat după micul dejun cu o a doua lecție de SOTA, de data asta ținută în bătaia primelor raze de soare ale dimineții pe o pajiște cu o priveliște superbă aflată în imediata apropiere a cabanei. Am detaliat cu această ocazie tehnica radio ce va fi folosită și am detaliat modul în care se va desfășura activarea ce urma să înceapă. Trebuie spus aici că Adrian YO5IA a filmat toate aceste cursuri pe care le-a transmis la acel moment live pe Facebook, însă înțeleg că există și acum înregistrările disponibile pe această platformă socială.

Am plecat apoi către vârful Ecem într-o ascensiune scurtă dar oarecum abruptă, însă peisajul de basm din jur nu ne-a dat voie să ne gândim prea mult la dificultate. 

Pe platoul final ne-am întâlnit și cu primele turme de oi, însoțite de tradiționalii câini ciobănești care dau atâtea bătăi de cap turiștilor. Din fericire, în acea parte de țară câinii nu sunt agresivi cu turiștii, prin urmare ne-am împăcat destul de repede cu ei, ba chiar am avut și escorte. Mai bine așa, căci erau doar vreo… 25 de câini (!), nici unul mai mic decât o oaie…

Ne-am făcut tradiționalele poze cu crucea de pe vârf, apoi ne-am retras câțiva metri mai jos pentru a beneficia de umbra generoasă a unui brăduleț sub care am instalat echipamentul radio.


O nouă lecție ad-hoc are loc chiar pe vârf, unde cei tineri învață cum se construiește și cum se instalează corect o antenă în activările SOTA. Apoi tot echipamentul radio se instalează cu ajutorul lor.

Propagarea a fost o doamnă cu noi, chaserii sunt destul de numeroși în banda de 20m SSB, prin urmare reușim să rotim fiecare tânăr radioamator pe la microfon și reușim să ne facem cu toții numărul necesar de QSO-uri pentru a ne califica vârful. Nesiguranța specifică oricărui început este omniprezentă, dar proaspeții activatori își duc cu bine sarcina la îndeplinire.

Cu o primă activare reușită în logbook-uri ne întoarcem în tabără iar eu sunt optimist că tabăra asta va fi un succes. Cabaniera ne așteaptă cu o ciorbă montană delicioasă, iar mai pe seară ne așteaptă o altă surpriză culinară de mare angajament, pregătită de unul dintre profesorii de la Râciu, Laci Kadar: un gulaș pregătit după toate cutumele și fiert corespunzător pentru mai multe ore la ceaun.

Seara continuă cu program liber pentru cei tineri. La urma urmei, suntem totuși în vacanță cu toții. Adulții pleacă să escaladeze Piatra Singuratică din apropiere. În paralel, stația radio de la cabană adună în jurul ei curioșii pentru un QSO. Remarc încă o dată dacă mai era cazul cât de bun este noul transceiver portabil de la Yaesu, FT-891. Cu doar 25W SSB și alimentare dintr-un acumulator de 7Ah dar profitând de ”pilonul” de 1500m și de liniștea radio de pe munte reușim mai multe QSO-uri interesante în banda de 40m la orele serii. Banda de 80m se dovedește dificilă, dar poate că și dipolul amplasat la doar câțiva metri de sol ne încurcă oarecum planurile.

Marți 13 iunie ne grăbim să plecăm de dimineață către a doua activare din program, vâful SOTA Hășmașul Mare YO/EC-012. Fiind vorba de un traseu mai lung, am decis să plecăm din timp.


De data asta avem destul de mult traseu în bătaia soarelui, așa că șepcile devin cvasi-obligatorii. Cerul este perfect senin, dar temperatura se menține rezonabilă, max. 25 de grade la prânz.



Undeva la jumătatea drumului ne oprim la umbra unui brad solitar pentru o nouă ședință de pregătire în ale activărilor SOTA. Decid câteva modificări în felul de a activa al grupului, pentru a asigura o cât mai bună cursivitate a prezenței noastre în frecvență, astfel încât să nu dezorientăm chaser-ii, oricum încurcați de mulțimea vocilor prezente într-o singură activare. Discutăm și de alte lucruri, din radioamatorism și nu numai. Tinerii radioamatori prind încredere încet-încet în propriile lor gânduri și opinii și devin din ce în ce mai comunicativi cu mine. Iar eu devin din ce în ce mai plăcut impresionat de spiritul lor.


Pe drum ne oprim să mai facem câteva poze împreună cu noile noastre cunoștințe patrupede întâlnite pe cărare. Lătrătoare sau behăitoare.



Ajungem la destinație puțin înainte de prânz, unde facem o pauză de sandwich și tradiționala poză cu crucea din apropierea vârfului.



Însă vârful nu este acolo la cruce, ci la câteva zeci de metri mai încolo. Primii care ajung sunt ”echipa de șoc” a tinerilor, respectiv cei mai experimentați radioamatori dintre ei. Facem o poză cu vârful, apoi începem pregătirea echipamentului radio pentru activare, în așteptarea celorlalți.



De data asta am de-a face cu proaspeți colegi bine instruiți, nici măcar nu a trebuit să le explic ce au de făcut. Încet-încet activarea se transformă într-un adevărat ”examen de diplomă” pentru cei tineri.



Modificările făcute se dovedesc de succes, propagarea în banda de 20m e bună, chaserii ne așteaptă iar activarea decurge perfect, fără nici o greșeală. Din nou, toți tinerii trec rând pe rând pe la microfon făcând fiecare QSO-uri cu cei aflați în frecvență. Punem din nou în log-uri cam toate țările din Europa. Remarc că majoritatea tinerilor cunoaște suficient de bine limba engleză, prin urmare le va fi destul de ușor să se descurce singuri ulterior. Pentru a le ușura oarecum misiunea, le țin eu log-ul în timp ce ei fac QSO-urile.



Închei ultima activare din program extrem de fericit, tocmai avem în YO 12 noi activatori de SOTA perfect pregătiți pentru acest gen de trafic radio. Înregistrarea video a acestei activări o puteți viziona aici: https://www.youtube.com/watch?v=c4uhM6DpNtE



Strângem din nou împreună echipamentul radio și facem un ultim set de poze pe vârf, fericiți pentru proaspăta activare și pentru peisajul din jur. S-au făcut zeci de poze cu acest peisaj și mi-aș fi dorit enorm să vi le arăt pe toate. Însă spațiul de aici n-ar fi fost suficient.
Revenim pentru ultima oară la cabană în cursul după-amiezii unde ne așteaptă un alt ceaun bine pregătit de Laci, de data asta cu fasole și afumături. Gazda noastră nu se lasă mai prejos și pentru seară ne pregătește un ceaun cu mămăligă cu brânză, sau mai precis brânză multă cu mămăligă, ca la munte. Gata cu detaliile culinare că vă fac poftă, hi!


Spre seară facem poza oficială de grup cu tinerii în tricourile oficiale ale Radioclubului YO6KGS, apoi ne întâlnim pentru ultimele cursuri. Mihai YO6SM le povestește celor prezenți despre proaspăta sa aventură la Atlantykron, iar eu fac trecerea ulterior către SOTA rememorând audienței experiența ARR la Atlantykron din 2016. Apoi vorbim puțin despre site-urile SOTA și despre resursele de documentare ce pot fi găsite acolo și folosite. Acestea fiind prezentate, consider pregătirea SOTA încheiată.


Seara se încheie ca orice tabără care se respectă cu focul de tabără și discoteca pentru cei tineri. Meteorii din roiul Perseidelor străbat din când în cand bolta cerească, ca un plus de decor la petrecerea noastră. O seară cu adevărat de neuitat pentru noi toți.



Miercuri 14 august împachetăm totul în rucsace dis de dimineață și începem coborârea către Bălan unde ajungem după câteva ore. Ducem toată echipa în parcul din centrul localității Bălan, unde mă despart de echipa din Râciu cu satisfacția unor zile reușite și cu speranța că în curând îi voi regăsi în frecvență de pe cine știe ce vârfuri de munte pe cei care tocmai au deslușit tainele SOTA în această tabără. Le urez succes tuturor și le transmit și pe această cale că eu cred în ei și în viitorul lor frumos.
Sorin YO2MSB

 


4 Comments

Mircea · September 9, 2019 at 6:01 am

Felicitari Sorin, Mihai, precum si tuturor celor implicati.
Atunci cand lasi ceva in urma, simti ca nu ai trait degeaba…Iar daca poti impleti placutul cu utilul este cu atat mai frumos.
73 de yo4gkp

Sorin YO2MSB · September 10, 2019 at 6:16 pm

Multumim Mircea. Se vede ca vorbesti din propria ta experienta 🙂
Felicitari si voua pentru expeditia pe pluta, ar merita sa spui si tu in scris acea poveste aici pe site, cu niste poze eventual ca sunt superbe.
73 es GL!

    YO8SSB · September 13, 2019 at 4:50 pm

    Felicitari pentru activitate!
    Chiar mi-a placut articolul!
    73 de YO8SSB!

Sorin YO2MSB · September 14, 2019 at 9:48 pm

Multumim Lucian, te asteptam si pe tine ca participant data viitoare. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *